Mă ține lângă Tine,
Stăpâne, să nu cad,
C-aproape e de mine
Al Țării sfinte vad!

Trecut-am prin pustie
Și totuși, m-ai păzit
În drum spre veșnicie,
S-ajung pân' la sfârșit!

Însă acum pândește
Chiar la hotar cel Rău
Ca să mă prindă-n clește
Și să m-arunce-n hău!

Mă ține lângă Tine
La fel ca în trecut
Și stai lipit de mine,
C-altfel aș fi pierdut!

Căci chiar acum se luptă
Tot iadul, la sfârșit,
Să surpe, să distrugă
Al meu vis mult dorit!

Visat-am Canaanul,
Locașul meu din cer,
Cum voi trece Iordanul
Ca să ajung în el!

Iar ei vor chiar la urmă
Năpraznic să lovească
Și sub ai mei pași scurmă
Cu ură diavolească!

Un plan cu mișelie
Ei toți au ticluit:
Când trec spre veșnicie
Să fiu din greu lovit;

Să cad chiar în genunea
Dintre pământ și cer
Și în deșertăciunea
Eternă, în infern!

O, Doamne, stai cu mine,
Mă ține Tu de mână
Și fă ca de rușine
Tot iadul să rămână!

Mă trece Tu, Iordanul
În brațe, ca pe-un Miel,
Deschide-mi Canaanul,
Dă-mi bun venit în cer!

Căci pe-ale Tale brațe
Am fost și eu săpat
Ca să nu mă înhațe
Cel Rău pentru-al său iad!

O, din această clipă
Mă ia pe brațul Tău
Să nu cad în risipă,
În beznă și în hău!

Când ochii-mi voi deschide
Acasă-n infinit
Să spun vreau trei cuvinte:
Rabuni, fii slăvit!